Proiect educațional.Acesta nu este site oficial al unei instituții publice. Un proiect al Asociației Povestea Mea.
Intră în cont

Aprofundare · Pista A · Etapa 6 · 10 min

Mentoratul și încheierea supravegherii

Mentoratul din proiectul pilot descris în manual și marcarea încheierii supravegherii, între ce spune legea și ce propune practica.

PRACTICĂ PROFESIONALĂ Verificat la 17 octombrie 2026
Temei legal (5)
  • Legea nr. 78/2014, art. 3, art. 4, art. 11 alin. (1), art. 12 lit. c), art. 13 alin. (1) lit. d), art. 15 alin. (1) lit. a)
  • Legea nr. 252/2013, art. 23 alin. (2), art. 52 lit. g)
  • HG nr. 1079/2013, art. 14^67, art. 14^103, art. 14^104
  • Codul de procedură penală, art. 511
  • HG nr. 447/2025 (Strategia prevenirea recidivei 2025-2029), măsurile 3.1.7 și 5.2.6

Extinde lecția: Încheierea supravegherii și reabilitarea

Pe scurt

Mentoratul a fost descris în manualul de probațiune din 2017 ca un sprijin oferit de o persoană cu experiență, fără constrângere, pentru inserția socială a persoanei supravegheate. Încheierea supravegherii are, în schimb, pași scriși în regulament: evaluare, raport final, plan personal de acțiune. Articolul separă ce este lege de ce este practică sau propunere.

Mentoratul în manualul din 2017

Practică profesională (nu este lege): manualul descrie un proiect pilot din 2015, desfășurat în servicii de probațiune selectate, cu mentori și beneficiari de etnie romă. Mentorul este o persoană cu experiență de viață și profesională, care sprijină o altă persoană să dobândească abilități de viață: comunicare, pregătire pentru angajare, activități practice. Mentorii puteau fi persoane respectate din comunitate sau persoane care au încheiat cu bine supravegherea.

Mentorii au colaborat cu consilierii de probațiune, cu rol de supervizori în serviciile în care s-a derulat programul. Manualul spune că mentorii au evitat soluțiile gata făcute și au încurajat persoana să-și contureze propriile soluții. Un punct urmărit a fost prevenirea dependenței persoanei de mentor.

Cine coordonează: în fiecare serviciu implicat, un consilier de probațiune desemnat a coordonat activitatea și a sprijinit și supervizat mentorii. Întâlnirile erau periodice, cel puțin bilunare, stabilite de comun acord între mentor și beneficiar.

Așteptări și confidențialitate

Practică profesională (nu este lege): manualul enumeră angajamente ale mentorului: să păstreze confidențialitatea datelor, să anunțe persoanele de contact din serviciu despre orice problemă sau conflict, să ceară acordul serviciului pentru orice declarație publică despre activitate și să colaboreze cu personalul serviciului. Din partea beneficiarului se așteaptă respect, receptivitate, întâlniri regulate și confidențialitatea discuțiilor. Mentorul se așteaptă la motivație venită din proprie inițiativă, fără constrângere, și la sprijin din partea consilierului.

Participarea nu trebuie confundată cu o obligație din hotărâre: manualul pune accent pe motivația personală ca criteriu de intrare în program.

Starea mentoratului în 2026

Statutul actual al mentoratului nu este confirmat. Manualul îl prezintă ca proiect pilot, nu ca măsură legală. În textele legale verificate pentru acest articol, Legea nr. 252/2013 și HG nr. 1079/2013 nu apar cu termenul „mentorat”. Strategia națională pentru prevenirea recidivei 2025-2029 (HG nr. 447/2025) îl menționează totuși ca direcție: încurajarea participării persoanelor supravegheate la activități de voluntariat sau mentorat (măsura 3.1.7) și implementarea unei metodologii de mentorat în perioada post-detenție (măsura 5.2.6). Textul strategiei nu spune dacă și în ce formă funcționează azi mentoratul în servicii; până la o confirmare de la Direcția Națională de Probațiune, el rămâne descris ca practică din manual și direcție din strategie.

Legătura cu voluntariatul

Direcția Națională de Probațiune poate colabora cu voluntari din rândul comunității (Legea nr. 252/2013, art. 23 alin. 2). Voluntariatul este activitate de interes public, fără remunerație, pe baza unei decizii liber consimțite (Legea nr. 78/2014, art. 3 lit. a, art. 4 lit. a), organizată de o organizație-gazdă, pe baza unui contract scris (art. 11 alin. 1) și sub conducerea unui coordonator de voluntari (art. 15 alin. 1 lit. a). Contractul trebuie să cuprindă dreptul voluntarului la confidențialitate și protecția datelor (art. 12 lit. c) și obligația lui de a păstra confidențialitatea informațiilor, în timpul contractului și 2 ani după încetare (art. 13 alin. 1 lit. d). Manualul menționează voluntariatul doar în recomandări (acțiuni de voluntariat cu organizații neguvernamentale) și nu spune dacă mentorii din pilot au avut contracte de voluntariat; aceasta rămâne neconfirmat.

Încheierea supravegherii și evaluarea reușitei

Pașii legali sunt în a-28: evaluarea finală a procesului de supraveghere (Legea nr. 252/2013, art. 52 lit. g), raportul final și planul personal de acțiune pentru perioada de după supraveghere (HG nr. 1079/2013, art. 14^67). La minori, regulamentul prevede planificarea finalizării prin analiza obiectivelor din planurile măsurilor educative și motivarea minorului să alcătuiască un plan personal (art. 14^103) și raportul final privind executarea măsurii (art. 14^104).

Practică profesională (nu este lege): manualul propune, pe baza lucrării lui S. Maruna, ca „reușita” să fie privită și prin ritualurile de reintegrare, nu doar prin verificări formale. Reintegrarea cere efort din partea persoanei și acceptare din partea comunității. Ritualurile ar trebui să fie simbolice, repetate, să implice comunitatea, să pună accent pe efort și realizare, nu pe risc, și să marcheze un nou început. Manualul avertizează și asupra „ceremoniilor de degradare”, care etichetează public persoana.

Ceremonia de încheiere la măsurile educative

Punerea în executare a măsurilor educative neprivative de libertate se face la un termen fixat după rămânerea definitivă a hotărârii: sunt chemați minorul, reprezentantul legal, reprezentantul serviciului de probațiune și persoanele desemnate cu supravegherea (Codul de procedură penală, art. 511). Autorii manualului consideră acest act „ceremonial”.

Practică profesională (nu este lege): manualul notează că unele servicii acordă „diplome de finalizare a supravegherii”, dar lipsește implicarea comunității, și propune un ceremonial de încheiere cu reprezentanți ai comunității, urmat de monitorizarea planului personal, inclusiv cu voluntari. Este o propunere, nu o regulă; în textele verificate nu apare vreo ceremonie de încheiere obligatorie.

Ce reține cititorul

  • Mentoratul din manual este un proiect pilot din 2015, bazat pe motivație proprie și fără constrângere, nu o măsură prevăzută de lege.
  • Consilierul de probațiune desemnat coordonează și supervizează mentorii.
  • Starea mentoratului în 2026 nu este confirmată; strategia 2025-2029 îl menționează ca direcție.
  • Încheierea supravegherii are pași legali: evaluare finală, raport final, plan personal de acțiune.
  • Ceremonia de încheiere este o propunere din manual, nu o obligație.
  • Legea nr. 78/2014, art. 3, art. 4, art. 11 alin. (1), art. 12 lit. c), art. 13 alin. (1) lit. d), art. 15 alin. (1) lit. a): noțiunea de voluntariat, principiile, contractul scris, confidențialitatea și coordonatorul de voluntari.
  • Legea nr. 252/2013, art. 23 alin. (2): colaborarea Direcției cu voluntari din comunitate.
  • Legea nr. 252/2013, art. 52 lit. g): evaluarea finală a procesului de supraveghere.
  • HG nr. 1079/2013, art. 14^67, art. 14^103, art. 14^104: finalizarea supravegherii, planul personal și raportul final, inclusiv la minori.
  • Codul de procedură penală, art. 511: punerea în executare a măsurilor educative neprivative de libertate.
  • HG nr. 447/2025, Strategia națională pentru prevenirea recidivei 2025-2029: măsurile 3.1.7 și 5.2.6, care menționează voluntariatul și mentoratul ca direcții.

Test de verificare

Răspunsurile se verifică pe loc; explicația și temeiul legal apar după fiecare întrebare. Testul are 7 întrebări.