Profilul și limitele consilierului: capcane, manipulări și epuizare profesională

Pe scurt

Munca de asistare și consiliere se sprijină pe consilierul însuși: manualul din 2008 citează formula potrivit căreia „instrumentul principal al consilierului este propria sa personalitate” (p. 196). Articolul descrie calitățile pe care le cere manualul, capcanele personale, încercările de manipulare și locul în care legea și codul deontologic pun limite. Lecția b-22 a tratat sursele de conduită și dilemele; aici accentul cade pe profilul personal și pe limitele rolului.

Calitățile consilierului în manualul din 2008

Practică profesională (nu este lege): manualul (pp. 195–196) enumeră trei atribute și două calități esențiale, „fără de care această activitate nu ar fi eficientă”.

• Empatia: capacitatea de a se pune în locul altuia și de a vedea lumea așa cum o vede acela, cu abținerea de la aplicarea propriilor criterii (p. 195).
• Autenticitatea: congruența dintre gânduri, trăiri și manifestările exterioare; manualul spune că atitudinea inautentică alterează procesul (pp. 195–196).
• Concepția pozitivă și liberală despre om: concepțiile liberale și umaniste se asimilează în timp, printr-un efort susținut de introspecție și reflecție (p. 196).
• Maturitatea emoțională: participarea la schimbarea altei persoane fără tentația de a o modela „după propria imagine”; consilierul este „rezonator”, uneori ghid, niciodată judecător (p. 196).
• Înțelegerea de sine: cunoașterea propriei persoane, „cu potențialul și limitele sale” (p. 196).

Capcanele personale

Practică profesională (nu este lege): manualul (p. 197) pornește de la recunoașterea propriilor limite și dă exemple formulate de consilieri la instruiri: empatizare prea puternică, refuzul de a lucra cu anumite categorii de persoane, iritarea când persoana continuă să nu spună adevărul, vinovăția pentru ce nu se poate rezolva. Ideea de bază: capcanele recunoscute pot fi lucrate prin autoanaliză și pregătire continuă.

Se leagă de cod: textul publicat cere abținerea „în toate cazurile” de a impune beneficiarilor propriile convingeri „filosofice, religioase, morale sau de altă natură” (art. 7 lit. b) și o atitudine „echilibrată, demnă și civilizată” (art. 11). Art. 7 lit. c cere respectul „demnitatea, integritatea fizică si morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile desfășurate înaintea lor”. Art. 14 alin. 1 prevede îndatorirea de „a se preocupa în permanență de actualizarea cunoștințelor profesionale”, în linie cu pregătirea profesională continuă pe care manualul o așază lângă conștientizarea capcanelor (p. 197).

Manipulările din partea beneficiarilor

Practică profesională (nu este lege): manualul (p. 198) spune că unele persoane urmăresc să influențeze consilierul și dă tipare de formulare: prezentarea ca victimă fără resurse, complimente exagerate, „nu mă ajuți”, „nu poți înțelege”, „noi știm mai bine”, presiune pentru timp suplimentar, mutarea atenției spre viața personală a consilierului. Manualul precizează că majoritatea celor care spun „tu ești primul care mă înțelege” sunt sinceri.

Practică profesională (nu este lege): tiparele descriu o dinamică de relație; nu se etichetează nimeni ca „manipulator”, iar o formulare izolată nu dovedește intenția. Strategiile indicate de manual (p. 199) fac apel la stăpânirea de sine, echilibrul emoțional, abilitățile de ascultare activă și clarificarea rolurilor în procesul de intervenție.

Codul deontologic ocupă un plan separat: consilierii sunt datori să aducă „de îndată și în scris” la cunoștința șefului ierarhic superior „orice situație în care au sau ar putea exista aparența că ar avea vreun interes de orice natură în cazul respectiv”, în vederea desemnării unui alt consilier responsabil de caz (art. 8 alin. 1). Art. 18 alin. 1 interzice „cu desăvârșire” folosirea calității pentru a obține avantaje sau priorități în rezolvarea intereselor personale, familiale sau ale altor persoane.

Limitele rolului

• Manualul distinge asistarea (facilitarea accesului la resursele comunității) de consiliere (p. 193) și vorbește despre echilibrul dintre funcția de control și cea de sprijin (p. 194).
• Practică profesională (nu este lege): „capcana fundamentală a întrajutorării” este oferirea soluției în locul învățării; scopul este o persoană care poate rezolva singură (p. 198).

Epuizarea profesională

Termenul „burn out” apare în manual o singură dată, la p. 439, în partea despre supervizare, nu în pp. 192–217 (profilul consilierului): supervizorul facilitează descărcarea emoțională, iar crearea unui spațiu relațional care permite exprimarea tensiunilor, temerilor și frustrărilor are rolul de a „evita sindromul de burn out (epuizare)”. În Legea 123/2006, Legea 252/2013, HG 1079/2013 și codul deontologic (textele din arhiva proiectului) termenul nu apare.

Practică profesională (nu este lege): manualul nu definește epuizarea și nu o leagă expres de calitățile sau de capcanele descrise în pp. 195–199. Din surse rezultă doar legătura dintre supervizare și evitarea epuizării (p. 439).

Răspunderea profesională

Statutul impune respectarea codului deontologic (art. 68). Fapta în legătură cu munca, săvârșită cu vinovăție, prin care se încalcă normele legale, regulamentul intern sau codul deontologic este abatere disciplinară (art. 72 alin. 2). Între abaterile enumerate de art. 73 se numără „comportamentul inadecvat în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu” (lit. e), „manifestările care aduc atingere onoarei și probității profesionale” (lit. f), „imixtiunea în activitatea altui consilier de probațiune, șef serviciu sau inspector de probațiune, contrar reglementărilor legale și practicii în domeniu” (lit. j) și „nerespectarea confidențialității datelor” (lit. k). Sancțiunile sunt prevăzute la art. 74 alin. 1, iar avertismentul scris poate fi aplicat direct de șeful serviciului (art. 75 alin. 1).

Ce reține cititorul

• Manualul (2008) pune accent pe empatie, autenticitate, maturitate emoțională și înțelegere de sine, ca atribute ale persoanei consilierului.
• Capcanele personale se lucrează prin autoanaliză și formare continuă.
• Tiparele de manipulare descriu relația, nu pun etichete persoanelor.
• Termenul „burn out” este menționat în manual doar la p. 439, în contextul supervizării.
• Codul deontologic și Statutul leagă conduita de răspunderea disciplinară.

Temei legal

• Legea 123/2006, art. 68: obligația respectării codului deontologic și a regulamentului de ordine interioară.
• Legea 123/2006, art. 72 alin. 2: definiția abaterii disciplinare.
• Legea 123/2006, art. 73 lit. e, f, j, k: abateri disciplinare relevante.
• Legea 123/2006, art. 74 alin. 1 și art. 75 alin. 1: sancțiunile și aplicarea avertismentului scris.
• Codul deontologic (text DNP), art. 7 lit. b și c, art. 8 alin. 1, art. 11, art. 14 alin. 1, art. 18 alin. 1: abținerea de la impunerea convingerilor, respectul demnității, aparența de interes, atitudinea echilibrată, actualizarea cunoștințelor, interdicția avantajelor.