Scala de evaluare a riscului și nevoilor (SERN) pas cu pas

Pe scurt

Textul oficial spune puțin despre scală: că există și că datele evaluării inițiale se consemnează în ea. Conținutul formularului vine din manualul din 2017. Articolul ține separate cele două straturi. Forma actuală a scalei se confirmă la Direcția Națională de Probațiune (DNP).

Ce prevede textul

Evaluarea inițială a nevoilor se face „în scopul stabilirii riscului de comitere a noi infracțiuni, a clasei de supraveghere și a planificării executării obligațiilor impuse persoanei” și vizează „aspecte precum” situația familială, locativă, socială, școlară, profesională și financiară, trecutul infracțional, analiza comportamentului infracțional, comportamentul adictiv, sănătatea și planurile de viitor (HG 1079/2013, art. 14^46 alin. 1). Ea privește și motivația pentru schimbare (alin. 2). Datele „se consemnează într-o fișă numită scală de evaluare a riscului și nevoilor” (alin. 7).

La minor, datele se consemnează tot într-o fișă numită scală (art. 14^71 alin. 6), care conține „un capitol referitor la concluziile evaluării” (alin. 7). Concluziile despre nevoile prioritare, obiective și riscul estimat „se prezintă minorului și se discută cu acesta” la evaluarea inițială sau la întrevederea imediat următoare (alin. 8).

La întocmirea planului de supraveghere, consilierul „ține cont de datele din fișa de evaluare a riscului și nevoilor” (art. 14^48 alin. 2), iar planul „este revizuit ori de câte ori intervin schimbări” privind nevoile criminogene și riscul de recidivă (art. 14^50 alin. 1). Raportul de evaluare al persoanei majore are, la rândul lui, un capitol despre risc, cu „nivelul estimat al riscului” (art. 14^35 alin. 1).

Nepotrivire de denumire: regulamentul spune „fișă numită scală” (art. 14^46 alin. 7; 14^71 alin. 6) și „fișa de evaluare a riscului și nevoilor” (art. 14^48 alin. 2). Manualul din 2017 spune că instrumentul s-a numit inițial „Fișă de evaluare Risc/Nevoi” și a fost redenumit „Scală” (p. 297), dar scrie „Fișa” și la p. 300. Articolul nu alege între denumiri.

Ce spun strategiile

HG 863/2021 (Capitolul III) arată că din 01.01.2019 baza de date a trecut la „soluția IT SERN dezvoltată pentru evaluarea riscului de recidivă”. Obiectivul 1.2 vizează extinderea funcționalităților platformei SERN „în paralel cu procesul de retestare a algoritmului de calcul al riscului și nevoilor”.

HG 447/2025 descrie SERN ca instrument „adoptat în colaborare cu serviciile corecționale canadiene”, pe parcursul unei „colaborări inițiate în 2011”, cu „factori de risc statici … în număr de 12” și „factori de risc dinamici - în număr de 18, care vizează nevoile criminogene și nevoile speciale prezumtive”. La obiectivul general 3, într-o prezentare generală a factorilor de risc, nelegată expres de SERN, factorii statici „nu pot [fi] schimbați prin intervențiile de reabilitare”, iar cei dinamici „pot fi prioritizați și țintiți prin intervenții specializate”.

Manualul din 2017 împarte altfel: secțiunea 2 cuprinde 18 factori dinamici „care vizează nevoile criminogene”, iar ultima secțiune se raportează la „prezumtive nevoi speciale” (pp. 296–297). Articolul nu decide care descriere corespunde formei actuale.

Conținutul instrumentului în manualul din 2017

Practică profesională (nu este lege): manualul (pp. 296–301, anexa pp. 311–313) descrie o parte introductivă de identificare și trei secțiuni.

Secțiunea 1, factori statici. 12 întrebări cu răspuns Da, Nu sau Necunoscut: fapte în minorat; condamnări anterioare; violență; sancțiune neprivativă anterioară; revocare pentru încălcarea obligațiilor; revocare pentru o nouă infracțiune; închisoare anterioară; evadare sau deplasări neautorizate; măsuri disciplinare în penitenciar; mai puțin de 6 luni de la ultima încarcerare; infracțiuni „pentru o perioadă de 1 an sau mai mult”; condamnare alături de alte persoane. Se numără răspunsurile pozitive; scorul mai mare arată risc mai mare (p. 298). Calificativele sunt „scăzut”, „mediu”, „crescut”: „crescut” pentru contact considerabil cu sistemul penal sau pentru moartea ori vătămări grave ale victimelor, „scăzut” pentru contact redus sau inexistent, „mediu” când riscul nu e clar „scăzut”, dar nu sunt destule argumente pentru „crescut” (pp. 298–299). Penultima întrebare are formulări opuse: „A mai comis infracțiuni…” în text (p. 298), „Nu a mai comis infracțiuni…” în anexă (p. 311). Articolul nu alege între ele.

Secțiunea 2, nevoi criminogene. Nouă domenii, câte doi indicatori: educație; ocupație; istoric familial; relaționare socială; abuz de substanțe; viața în comunitate; gândire și comportament; atitudine infracțională; sistem de valori. Fiecare indicator are o coloană „factor protectiv” (p. 299; anexa p. 312). „Crescut” se atribuie pentru o nevoie majoră într-un domeniu sau pentru nevoi multiple, „scăzut” pentru nevoi puține sau inexistente, „mediu” pentru orice combinație care nu intră la celelalte două (p. 300).

Prioritizarea. Evaluatorul listează nevoile în ordinea importanței pentru reintegrare; primele trei sunt cele mai importante pentru intervenție, iar dacă nu e nevoie de intervenție, se menționează (p. 301).

Secțiunea 3, nevoi speciale. Cuprinde nevoile care nu încap în itemii anteriori: fizice, mentale, de securitate, suicidale sau de autovătămare și alte nevoi care nu pot fi prevăzute, de exemplu bariere lingvistice sau dizabilitate (p. 301). Anexa adaugă relația risc–nevoi și nivelul motivației pentru schimbare (p. 313).

Intensitatea supravegherii. Manualul o stabilește prin combinarea calificativelor din secțiunile 1 și 2 într-o grilă trei pe trei (p. 301). Regulamentul spune „clasei de supraveghere” (art. 14^46 alin. 1; 14^71 alin. 2), manualul „intensitatea supravegherii”; articolul nu le echivalează.

Cum se folosește rezultatul

Practică profesională (nu este lege): manualul avertizează că rezultatul instrumentului nu ajunge pentru o evaluare completă; judecata profesională a consilierului rămâne esențială (p. 306). Manualul din 2008 (p. 174) cere ca riscul să fie și individualizat: tipul de infracțiune, contextul, victima, evitarea. Pentru riscul de suicid sau autovătămare, același manual recomandă explorarea, prin întrebări de clarificare, a unor declarații apărute la evaluare și culegerea informațiilor din interviu, de la persoane relevante și din documente (pp. 175–176), și notează că un risc crescut necesită intervenție de specialitate (p. 175).

Ce reține cititorul

• Textul oficial cere o scală și consemnarea datelor în ea; conținutul detaliat nu e în articolele citate.
• Strategiile confirmă SERN, 12 factori statici și 18 dinamici, dar descriu nevoile speciale altfel decât manualul.
• Manualul din 2017: trei secțiuni, trei calificative, primele trei nevoi prioritare.
• Rezultatul orientează planul și revizuirea lui, fără să înlocuiască judecata consilierului.
• Forma actuală a scalei se confirmă la DNP.

Temei legal

• HG 1079/2013, art. 14^35 alin. 1: capitolul despre risc din raportul de evaluare.
• HG 1079/2013, art. 14^46 alin. 1, 2, 7: scopul și ariile evaluării inițiale; consemnarea în scală.
• HG 1079/2013, art. 14^48 alin. 2: planul ține cont de datele din fișa de evaluare.
• HG 1079/2013, art. 14^50 alin. 1: revizuirea planului la schimbări privind nevoile și riscul.
• HG 1079/2013, art. 14^71 alin. 6, 7, 8: fișa minorului și concluziile discutate cu minorul.
• HG 863/2021: platforma SERN și retestarea algoritmului.
• HG 447/2025: SERN, colaborarea cu serviciile canadiene, factorii statici și dinamici.