Prevenirea recăderilor: instrumentele consilierului

Pe scurt

Manualul din 2017 (pp. 253–269) descrie prevenirea recăderilor ca metodă cognitiv-comportamentală, adaptată persoanelor cu consum problematic de alcool sau droguri, și programul „Alegerea mea” construit pe ea. Articolul privește metoda din perspectiva consilierului: cine intră în program, cum se desfășoară, ce instrumente se folosesc. Este practică profesională; pentru perspectiva persoanei supravegheate se vede ap-a-16.

Cadrul legal și starea programului

Instanța poate impune, la amânare, sau impune, la suspendare, obligația de a frecventa „unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate” (Codul penal, art. 85 alin. 2 lit. c; art. 93 alin. 2 lit. b). Consilierul „decide, pe baza evaluării inițiale a persoanei, programul sau programele care trebuie urmate” (Legea 253/2013, art. 53 alin. 1, formulat pentru obligația de la art. 85 alin. 2 lit. c din Codul penal). La suspendare, art. 57 alin. 2 prevede că art. 47–54 și 56 „se aplică în mod corespunzător”.

„Alegerea mea” apare în textele verificate doar în enumerarea din HG 863/2021 (programul „My choice”, pentru consumatorii de alcool și droguri), alături de alte programe pentru care s-au pregătit formatori. HG 447/2025 nu îl menționează. Un comunicat din 13.08.2025 de pe probatiune.just.ro enumeră „Alegerea mea” printre programele de grup desfășurate de Serviciul de Probațiune Constanța în perioada ianuarie–iunie a acelui an. Este un indiciu, nu o dovadă pentru alte servicii sau alți ani. Disponibilitatea în 2026 se confirmă la serviciul de probațiune.

Continuumul de severitate și recăderea ca proces

Practică profesională (nu este lege): manualul pornește de la ideea că consumul problematic nu este o stare fixă, ci un continuum. Persoanele se mișcă pe el în funcție de împrejurări, de exemplu spre mai grav după o pierdere sau spre mai ușor după un eveniment de viață. Serviciile de probațiune întâlnesc forme de gravitate diferite. Pentru formele de gravitate sporită, manualul recomandă tratament specializat.

Practică profesională (nu este lege): recăderea este privită ca proces normal în drumul spre schimbare, nu ca eșec final. Alunecarea este un episod scurt, după care persoana revine; recăderea este reluarea după o perioadă de abstinență menținută. Generalizarea unei alunecări prin gândirea „totul sau nimic” crește probabilitatea recăderii. Manualul estimează că majoritatea factorilor de risc se asociă cu stări emoționale negative, conflicte interpersonale sau presiune socială.

Evaluarea de includere și ședința motivațională

Practică profesională (nu este lege): programul pornește cu o întâlnire de evaluare pentru includere, condusă de consilierul manager de caz. Manualul descrie persoana potrivită astfel: consum problematic de severitate medie, fără probleme grave de sănătate mintală sau fizică, stabilă social (adăpost și venit minim de subzistență), cu un nivel minim de citit-scris. Programul se adresează adulților.

Urmează o ședință individuală preliminară, desfășurată de facilitatorii programului, pentru creșterea motivației de a participa. Programul se adresează atât persoanelor cărora instanța le-a impus obligația, cât și celor care cer singure să participe. Pentru lucrul motivațional se vede b-31.

Structura programului și grupurile

Practică profesională (nu este lege): după evaluare și ședința motivațională, programul cuprinde ședințe de grup sau individuale, cu o variantă scurtă, o ședință opțională cu aparținătorii și, după finalizare, o evaluare a efectelor (follow-up), telefonic sau într-o ședință individuală, în funcție de disponibilitatea persoanei. Poate fi aplicat integral sau pe module, iar intensitatea se corelează cu riscul infracțional. Manualul recomandă grupuri separate pentru consumatorii de alcool și pentru cei de droguri, din cauza diferențelor culturale dintre consumul legal și cel ilegal.

Practică profesională (nu este lege): programul este derulat de consilieri formați special pentru lucrul cu persoane consumatoare. Legea 252/2013, art. 102 alin. 1, prevede că asistarea persoanelor supravegheate „constă în intervenții specializate adaptate nevoilor persoanei”, riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni și altor particularități ale cazului.

Instrumentele metodei

Practică profesională (nu este lege): manualul le prezintă ca mijloace de autocunoaștere, care dau persoanei sentimentul că poate reuși din nou ceea ce a reușit odată.

• Balanța decizională: avantajele și dezavantajele consumului, pe termen scurt și lung, ca bază a unei decizii de schimbare.
• Jurnalul situațiilor de risc: situația, gândurile și emoțiile dinainte, ce a urmat (consum sau altceva), intensitatea poftei. Se completează atât după consum, cât și după o situație depășită cu succes.
• Planul personalizat de urgență: un gând, un comportament și o persoană-resursă de apelat în caz de alunecare.
• Jurnalul „trebuie” versus „doresc”: activitățile unei zile obișnuite, împărțite în cele care consumă energie și cele care o dau, pentru a vedea dezechilibrele stilului de viață.

Programul adaugă exerciții de rezolvare a problemelor, de legătură între consum și infracțiune și de întărire a stimei de sine.

Limite pentru consilier

Practică profesională (nu este lege): manualul descrie metoda ca intervenție de inspirație cognitiv-comportamentală și recomandă tratament specializat pentru formele de gravitate sporită; pentru urgențe, reperul rămâne b-34. Rezultatele din perioada de pilotare descrise în manual nu se prezintă ca date actuale.

Ce reține cititorul

• Programul este practică profesională, nu normă; obligația de a frecventa programe de reintegrare vine din Codul penal, iar consilierul decide programul după evaluarea inițială.
• Disponibilitatea în 2026 se confirmă la serviciul de probațiune.
• Recăderea este un proces, iar alunecarea nu înseamnă încheierea schimbării.
• Includerea se face după o evaluare și o ședință motivațională; grupurile se separă între alcool și droguri.
• Balanța decizională, jurnalul de risc și planul de urgență sunt instrumentele centrale.

Temei legal

• Codul penal, art. 85 alin. 2 lit. c) și art. 93 alin. 2 lit. b): obligația de a frecventa programe de reintegrare socială.
• Legea nr. 253/2013, art. 53 alin. 1 și art. 57 alin. 2: consilierul decide programul, pe baza evaluării inițiale; la suspendare, art. 53 se aplică în mod corespunzător.
• Legea nr. 252/2013, art. 102 alin. 1: asistarea prin intervenții specializate, adaptate nevoilor și riscului.