Încălcări și avertismente

Pe scurt

Nerespectarea unei măsuri sau a unei obligații nu duce automat la instanță. Consilierul de probațiune verifică mai întâi motivele, iar pentru încălcările minore poate emite avertismente scrise. Sesizarea instanței apare după avertismente rămase fără efect sau, în câteva situații, direct (nerespectare cu rea-credință; arme, vehicule, părăsirea țării). Obiectivul lecției: cititorul știe ce urmează, cum poate contesta și ce poate face pentru a opri problema înainte de instanță.

Prima etapă: verificarea motivelor

Când constată că o măsură de supraveghere nu este respectată sau o obligație nu este executată în condițiile stabilite, consilierul „verifică motivele care au determinat această nerespectare” (Legea 252/2013, art. 67 alin. 1; la amânare, Legea 253/2013, art. 56 alin. 1). Dacă apreciază că nerespectarea s-a făcut cu rea-credință, consilierul întocmește raportul de evaluare și sesizează instanța în vederea revocării (Legea 252/2013, art. 67 alin. 1; Legea 253/2013, art. 56 alin. 1). Pentru nerespectarea măsurilor sau a obligațiilor, instanța revocă dacă aceasta s-a făcut cu rea-credință (Codul penal, art. 88 alin. 1 la amânare, art. 96 alin. 1 la suspendare). Celelalte cazuri de revocare și consecințele revocării sunt tratate în lecția a-21.

Motivele invocate de persoană contează, deci și dovezile lor: la avertisment, consilierul verifică „motivele și dovezile invocate” și avertizează doar dacă nerespectarea nu este justificată de motive obiective (HG 1079/2013, art. 14^119 alin. 2).

Avertismentul

Pentru încălcări minore, care nu aduc atingere scopului măsurilor sau obligațiilor, consilierul poate emite avertismente (Legea 252/2013, art. 67 alin. 3). Regulamentul dă exemple: neprezentarea sau inconsecvența la întrevederi, la cursuri, programe, tratamente ori la munca neremunerată, neprimirea vizitelor consilierului, nepredarea documentelor cerute sau predarea lor cu întârziere (art. 14^119 alin. 1).

Avertismentul:

• este scris și i se înmânează persoanei, cu explicarea conținutului;
• arată motivele de fapt, măsura sau obligația încălcată și consecințele continuării abaterilor (alin. 3);
• poate fi transmis, dacă nu poate fi înmânat, prin modalitățile folosite și pentru convocare (alin. 4).

Același mecanism se aplică comportamentului necorespunzător: prezentarea la întrevederi sub influența alcoolului sau a unor substanțe halucinogene, comportament violent sau agresiv, limbaj necorespunzător față de personal ori față de alte persoane aflate în evidență (alin. 5). În asemenea cazuri întrevederea se reprogramează (art. 14^51 alin. 4).

Cumulare și sesizarea instanței

Avertismentele acordate pentru încălcările minore (art. 14^119 alin. 1) și pentru comportamentul necorespunzător (alin. 5) se cumulează pe perioada termenului de supraveghere (art. 14^120 alin. 3). După cumularea a două avertismente, dacă persoana continuă să procedeze potrivit aceluiași alineat (alin. 1, respectiv alin. 5), consilierul sesizează instanța de executare sau judecătorul delegat (art. 14^120 alin. 4–5). La măsuri și la obligații, raportul de evaluare însoțit de dovezi merge la instanță (art. 14^58 alin. 2; art. 14^66 alin. 2).

Excepție: la încălcarea obligațiilor de a nu folosi, deține sau purta arme, de a nu conduce anumite vehicule ori de a nu părăsi România fără acordul instanței, nu se dă avertisment, iar consilierul sesizează direct instanța (art. 14^120 alin. 6).

Nu există în lege regula „6 termene consecutive” de neprezentare; asemenea formulări nu se aplică ca regulă juridică.

Plângerile

• Împotriva avertismentului: plângere la șeful ierarhic superior al consilierului, în 5 zile de la primirea avertismentului (art. 14^120 alin. 1; Legea 252/2013, art. 112 alin. 1). Dacă plângerea este admisă, șeful poate dispune anularea avertismentului (alin. 2).
• Împotriva deciziilor consilierului (în cazurile prevăzute de lege): plângere la judecătorul delegat cu executarea, în 10 zile de la comunicare; nu suspendă executarea deciziei (Legea 252/2013, art. 111 alin. 2).
• Nu se contestă evaluările, propunerile către organele judiciare și sesizările instanței; obiecțiile se formulează în procedura în fața instanței (art. 113).

Plângerea împotriva avertismentului este tratată pe larg în lecția a-03.

Ce reține cititorul

• Înainte de orice sesizare, consilierul verifică motivele; revocarea pentru nerespectarea măsurilor sau obligațiilor cere rea-credință.
• Avertismentul scris este pentru încălcări minore; contestarea lui se face în 5 zile la șeful ierarhic.
• După două avertismente cumulate și continuarea abaterii, urmează sesizarea instanței.
• Pentru arme, vehicule și părăsirea țării nu se dă avertisment: sesizarea este directă.
• „6 termene consecutive” nu este regulă din lege.

Exercițiu

„Dacă primesc un avertisment”: cititorul scrie o listă a pașilor din primele 5 zile, de exemplu citirea motivării, notarea datei primirii, strângerea dovezilor pentru motivul invocat, decizia de a face sau nu plângere la șeful ierarhic și anunțarea consilierului despre măsurile luate pentru a nu repeta abaterea.

Temei legal

• Legea 252/2013, art. 67 alin. 1 și 3: verificarea motivelor, sesizarea în caz de rea-credință, avertismentele.
• HG 1079/2013, art. 14^51 alin. 4: întrevederea sub influența alcoolului sau a substanțelor halucinogene se reprogramează.
• Legea 252/2013, art. 111–113: plângerile și ce nu se poate contesta.
• HG 1079/2013, art. 14^58 și 14^66: pașii după avertismente, la măsuri și la obligații.
• HG 1079/2013, art. 14^119: condițiile pentru avertisment.
• HG 1079/2013, art. 14^120: contestarea, cumularea și excepția armelor, vehiculelor și părăsirii țării.
• Legea 253/2013, art. 56 alin. 1: verificarea motivelor la amânare.
• Codul penal, art. 88 alin. 1 și art. 96 alin. 1: revocarea numai pentru rea-credință.