Cazier, loc de muncă, stigmă și cum se evită revenirea

Pe scurt

Încheierea supravegherii nu rezolvă singură locuința, munca sau relațiile. Lecția arată ce prevede legea despre sprijinul pentru angajare, cum se poate reduce efectul etichetei și ce urmări are o faptă nouă. Obiectiv: cititorul poate începe un plan pentru perioada de după probațiune și știe ce riscă dacă săvârșește o nouă faptă.

Cazierul judiciar

Cazierul este reglementat de Legea nr. 290/2004 (art. 1 arată că se organizează pentru prevenirea și combaterea faptelor prevăzute de legea penală). Această lecție nu detaliază ce se înscrie în cazier, cât timp și cine îl poate cere. Aceste informații se verifică, pentru situația concretă, la instituția care eliberează certificatele de cazier, pe legislatie.just.ro sau cu un avocat.

Reabilitarea este menționată aici doar prin ce spune Codul penal: ea face să înceteze decăderile, interdicțiile și incapacitățile care rezultă din condamnare (art. 169 alin. 1) și nu are efect asupra măsurilor de siguranță (alin. 3). De drept, reabilitarea are loc, între altele, la suspendarea sub supraveghere, dacă în 3 ani persoana nu a săvârșit altă infracțiune (art. 165); termenul curge de la împlinirea termenului de supraveghere (art. 167 alin. 4).

Munca după probațiune

La solicitarea persoanei supravegheate, consilierul de probațiune întocmește un raport care conține și o recomandare în vederea angajării (L252, art. 111 alin. 7). Raportul se întocmește la cerere, nu din oficiu. Legea nu garantează angajarea.

Programele de reintegrare socială pe piața muncii sunt o atribuție a Direcției, care le elaborează și le sprijină în colaborare cu alte instituții ale statului (L252, art. 17 lit. ș^1). Nu este o atribuție directă a consilierului. Practică profesională (nu este lege): informații despre programele disponibile într-o zonă anume se pot cere serviciului de probațiune.

Etichetă și stigmă

Practică profesională (nu este lege): o etichetă („fost condamnat”) poate limita oportunitățile și poate fi preluată de persoană ca identitate. Pot reduce efectul:

• descrierea trecutului scurt, factual, orientat spre ce s-a schimbat și ce se poate face acum;
• referințe de la oameni care au văzut schimbarea (formare, voluntariat, un loc de muncă anterior);
• acorduri clare despre ce se spune angajatorului și ce nu, fără a ceda dosarul fără acord scris (lecția A-15);
• răbdare cu primele refuzuri: ele nu spun nimic despre valoarea persoanei.

Rețea de sprijin, rutină și plan B

Practică profesională (nu este lege): o schimbare se menține mai ușor cu locuință stabilă, muncă sau școală, rutină zilnică și oameni de încredere. Utilă este lista situațiilor proprii de risc (locuri, persoane, stări, ore) și, pentru fiecare, un plan B scris: cu cine se vorbește, unde se merge, ce se amână cu o oră. Prevenția situațională înseamnă schimbarea mediului, nu doar a voinței: alt traseu, alt program, alți apropiați în zilele grele. În cazul alcoolului, al drogurilor sau al unei crize, ajutorul se cere unui medic, serviciului de probațiune sau serviciilor de urgență.

Consecințele unei fapte noi

Pe scurt, în funcție de ce scrie în hotărâre:

• La suspendarea sub supraveghere, o nouă infracțiune săvârșită în termenul de supraveghere, descoperită până la împlinirea lui și pentru care s-a pronunțat condamnare la închisoare (chiar după expirarea termenului), duce la revocare: „instanța revocă suspendarea” (art. 96 alin. 4). Textul alin. 4 nu cere ca fapta să fie intenționată. Dacă infracțiunea ulterioară este săvârșită din culpă, instanța poate menține sau revoca suspendarea (art. 96 alin. 6).
• La amânarea aplicării pedepsei, revocarea are loc pentru o nouă infracțiune cu intenție sau intenție depășită, descoperită în termenul de supraveghere și pentru care s-a pronunțat condamnare, chiar după expirarea termenului (art. 88 alin. 3). Dacă fapta ulterioară este din culpă, instanța poate menține sau revoca amânarea (art. 88 alin. 4).
• După revocarea amânării, pedeapsa aplicată ca urmare a revocării și pedeapsa pentru noua infracțiune se calculează după regulile concursului (art. 88 alin. 3). După revocarea suspendării, pedeapsa pentru noua infracțiune se stabilește și se execută, după caz, după regulile recidivei sau ale pluralității intermediare (art. 96 alin. 5).
• Recidiva (art. 41 alin. 1): după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an și până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune cu intenție sau cu intenție depășită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare. Pluralitatea intermediară (art. 44): după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare și până la data la care pedeapsa este executată sau considerată executată, se săvârșește din nou o infracțiune și nu sunt întrunite condițiile recidivei; pedeapsa nouă și cea anterioară se contopesc potrivit dispozițiilor de la concursul de infracțiuni.
• La concurs, pentru pedepse cu închisoarea se aplică cea mai grea, plus un spor de o treime din totalul celorlalte (art. 39 alin. 1 lit. b).

Ce reține cititorul

• Raportul cu recomandare de angajare se cere consilierului; nu garantează angajarea.
• Programele de reintegrare pe piața muncii sunt atribuție a Direcției.
• Eticheta poate fi redusă prin fapte, referințe și răbdare (practică, nu lege).
• Un plan B scris pentru situațiile de risc ajută în ziua grea.
• O faptă nouă în termen poate duce la revocare și la reguli speciale de stabilire a pedepsei.

Exercițiu

„Planul meu după probațiune”: o pagină cu cinci rubrici: locuire, muncă, oameni de sprijin, situații de risc cu planul B pentru fiecare și primul pas din prima săptămână. Planul se poate discuta cu consilierul înainte de încheierea supravegherii.

Temei legal

• Legea 252/2013, art. 111 alin. 7: raport cu recomandare de angajare, la cererea persoanei.
• Legea 252/2013, art. 17 lit. ș^1: programe de reintegrare pe piața muncii (Direcția).
• Codul penal, art. 39 alin. 1 lit. b: concurs, pedepse cu închisoarea, spor de o treime.
• Codul penal, art. 41, 44: recidiva și pluralitatea intermediară.
• Codul penal, art. 88 alin. 3–4, art. 96 alin. 4–6: revocarea la o faptă nouă.
• Codul penal, art. 165, 167 alin. 4, 169: reabilitarea de drept și efectele ei.
• Legea 290/2004, art. 1: organizarea cazierului judiciar (doar ca trimitere).